Basarabia la temelia României și Europei moderne

Basarabia a fost în prima linie a unei noi realități, cea de după 1 decembrie 1918, a unui stat de dimensiuni și cu o populație considerabile, stat care a jucat până la jumătatea secolului XX un rol foarte important în păstrarea echilibrului politic european.
27 martie este ziua când Basarabia a făcut primul pas. 27 martie este o zi în care Europa poate aduce recunoștință Basarabiei și României pentru amânarea cu două decenii a dezlănțuirii totalitare. Grație acestei amânări Europa de Vest a avut șansa de a fi supraviețuit în condiții sociale normale.
argumente: din 1917 anarhia pusese stăpânire pe Imperiul Rus și ea se extindea ca o epidemie socială inexorabilă. De la sfârșitul anului 1918 Ungaria și Austria fuseseră cuprinse de diferite forme de regim sovietic. Tot atunci Germania a căzut pradă mișcărilor anarhice și revoluționare și a fost pe punctul de a ajunge într-un astfel de regim, basculând în mod nefericit în cele din urmă într-o altă formă de totalitarism la fel de atroce. România s-a constituie într-un zăgaz în fața potopului roșu și astfel a împiedicat extinderea acestei forme sălbatice de anarhie către Vest. Existența Regatului României cu o armată organizată și fidelă, consolidată prin Unirea cu Basarabia, a permis în anul 1919 salvarea Ungariei de regimul bolșevic și oprirea revoluției bolșevice pe această frontieră estică în care ne-am regăsit prieteni și aliați cu Polonia.
27 martie este o mărturie nu numai a unei comunități de limbă și de neam, ci dovada că și în Basarabia a avut loc trezirea conștiinței naționale românești, deopotrivă cu cea din Principatele Moldovei și Țării Românești.
Felul în care s-a realizat România Mare i se datorează și Regelui Ferdinand, curajului, devotamentului, constanței și bunăvoinței de care a dat dovadă într-un război care a distrus o mare parte din monarhiile europene.
Regele Ferdinand întruchipa o Românie generoasă și pașnică, dispusă construirii unei comunități politice clădite pe principiul binelui comun.
27 martie 1918 este și despăgubirea pe care o aduce perspectiva istorică asupra judecății contemporanilor în privința marelui om politic român Alexandru Marghiloman, omul care s-a dăruit patriei în momente de restriște, fără a cărui energie, determinare și devotament poate că istoria s-ar fi scris altfel.
27 martie 1918 însă ne aduce în suflet și amintirea dureroasă a eroilor acestei zile căzuți pradă violenței totalitare și trădării. Astfel, 13 dintre deputații Sfatului Țării care au votat Unirea cu România au murit în Gulag și în închisorile comuniste.  Nelu Bălașa