Zeci de percheziții domiciliare în țară la suspecți de infracțiuni de corupție și evaziune fiscală

Media 7:18 am - 28 octombrie, 2013 Comentariile sunt închise

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție desfășoară cercetări într-o cauză penală complexă privind infracțiuni de corupție și evaziune fiscală care implică un mare număr de persoane constituite într-un grup infracțional organizat.
În cursul dimineții au loc 160 de percheziții domiciliare la sediile unor firme și locuințe din București și din județele Prahova, Giurgiu, Arad, Călărași și Ialomița. Cauza vizează activitatea a peste 100 de firme românești și străine, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăți comerciale români și străini, avocați, contabili, angajați ai Ministerului Finanțelor Publice.
Dintre persoanele implicate, față de un număr de peste 50 s-a dispus începerea urmăririi penale.

Prejudiciul estimat în cauză este de aproximativ 50 milioane euro.

La acțiune, procurorii sunt sprijiniți de ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție (DGA) precum și de angajați ai Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Inspectoratului General al Poliției Romane (IGPR) și ai Agenției Naționale de Administare Fiscală (ANAF).
În cauză, procurorii beneficiază de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații.

Update:

*În completarea comunicatului din 28 octombrie 2013, privind cercetările efectuate în cauza complexă ce vizează activitatea infracțională a peste 100 societăți comerciale românești și străine, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele:

În cauză, procurorii DNA au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) autorizarea efectuării unor percheziții domiciliare la două locații și la locul de muncă unde își desfășoară activitatea un procuror cu funcție de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (șef birou).

La data de 27 octombrie 2013, CSM a avizat efectuarea perchezițiilor, având în vedere că procurorul în cauză este suspectat în legătură cu infracțiuni de trafic de influență în formă continuată în favoarea unor reprezentanți ai societăților comerciale cercetate pentru evaziune fiscală.

În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au făcut demersurile necesare pentru identificarea bunurilor mobile și imobile, astfel încât să fie aplicate măsuri asiguratorii.

La acțiune, procurorii sunt sprijiniți de angajați ai Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Inspectoratului General al Poliției Romane (IGPR) și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), precum și de ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție (DGA).

În cauză, procurorii beneficiază de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații.

*În completarea comunicatelor din 28 octombrie 2013, privind cercetările efectuate în cauza complexă ce vizează activitatea infracțională a peste 100 societăți comerciale românești și străine, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele:

Din rezoluția de începere a urmăririi penale au rezultat date și indicii temeinice că persoanele suspectate coordonau o rețea infracțională ce viza monopolizarea producției și desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist. În cadrul acestuia erau utilizate societăți comerciale de tip fantomă, pe care persoanele suspectate le controlau și care derulau operațiuni comerciale cu eludarea normelor fiscale.

Fiecare persoană din cadrul grupului avea atribuții bine determinate:

– unii dintre suspecți aveau atribuții pe linia înființării firmelor fantomă;
– alți suspecți aveau atribuții pe linia racolării cetățenilor străini în vederea plasării acestora ca asociați în cadrul firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, iar alții aveau atribuții pe linia racolării cetățenilor români dispuși să își asume calitatea de asociat și administrator al firmelor de acest gen, în schimbul unor sume de bani;
– alți suspecți erau implicați în reprezentarea firmelor fantomă înființate în relația cu autoritățile fiscale și în identificarea funcționarilor fiscali care să-i sprijine (ex: prin mușamalizarea controalelor fiscale, prin neefectuarea controalelor fiscale);
– unii dintre suspecți au intermediat legăturile cu funcționari din cadrul ANAF cu atribuții în verificarea firmelor și s-au implicat în soluționarea controalelor fiscale asupra societăților fantomă;
– alți suspecți aveau atribuții de întocmire a documentației contabile pentru operațiunile comerciale realizate de către firmele fantomă;
– alți suspecți au coordonat operațiunile de transport și au menținut legătura cu șoferii, cu reprezentanții firmelor beneficiare.

Din documentul mai sus menționat a mai rezultat că membrii grupării desfășurau activități având ca scop principal reducerea substanțială a obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Concomitent, erau evidențiate cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale ori erau evidențiate alte operațiuni fictive. De asemenea, sustragerea de la efectuarea verificărilor fiscale, reprezenta o altă modalitate de evaziune fiscală. În același timp, persoanele suspectate au procedat la stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, în special sume datorate cu titlu de TVA.
Membrii rețelei au derulat operațiuni comerciale triunghiulare scriptice (în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piața internă, cu eludarea legislației privind obligațiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit ș.a.), în care au fost implicate societăți comerciale pe care membrii grupului le-au folosit pentru reducerea masei impozabile.
Astfel, aceștia declarau scriptic fictiv raporturi comerciale intracomunitare și menționau, tot fictiv, că operațiunile ar fi fost susținute și prin realizarea de tranzacții bancare în „buclă”. În realitate operațiunile comerciale erau folosite pentru tranzitarea succesivă a conturilor societăților în circuitul comercial, după care se reîntorceau la societatea inițiatoare, scopul fiind ascunderea circuitului real al mărfurilor.
De asemenea, pentru eludarea sistemului de taxe și impozite, impus de legislația financiară a statului român, reprezentanții societăților menționate recurgeau la „reglarea” balanței de TVA sub forma corelării valorii achizițiilor cu livrările efectuate, uzând de interpunerea unor circuite comerciale frauduloase în care au fost angrenate societăți comerciale cu un comportament de tip „fantomă”, controlate prin interpuși.
Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat în perioada 2011-2013 fost estimată la peste 50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit și TVA neachitate, precum și TVA rambursat prin declararea de operațiuni fictive.

Procurorii au dispus începerea urmării penale față de BĂDĂLĂU NICOLAE, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență, raportat la faptul că ar fi apărat interesele unei societăți comerciale implicate în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât și pe lângă persoane cu funcții în instituțiile de stat din județul Giurgiu (prefectură, conducerea Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA).

Din rezoluția de începere a urmăririi penale a rezultat faptul că există date și indicii temeinice potrivit cărora societatea comercială prezentă în circuitul evazionist, în favoarea căreia a intervenit învinuitul Bădălău Nicolae, a primit de la APIA suma de 2.778.000 lei care a fost folosită de societatea implicată în circuitul evazionist și nu în scopul pentru care banii fuseseră alocați.

De asemenea, în cursul acestui an, la solicitarea învinuitului Bădălău Niculae, societatea comercială implicată în circuitul evazionist i-a pus la dispoziție, cu titlu gratuit, produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul său.

În aceeași perioadă, învinuitul Bădălău Niculae a făcut demersuri pentru angajarea fictivă a unei angajate de la cabinetul său senatorial la una din societățile comerciale implicate în circuitul evazionist. Astfel, deși aceasta nu a desfășurat nicio activitate în cadrul societății comerciale implicate în circuitul evazionist, a figurat mai mult timp ca angajată și a încasat sume de bani pentru o activitate neefectuată.

În cauză se efectuează cercetări penale și față de alte persoane, în legătură cu fapte similare, dar și cu alte fapte.

Învinuitului Bădălău Nicolae i s-au adus la cunoștință acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează cercetări penale față de următoarele persoane:

NICOLAE ANGELA EUGENIA, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), șef al Biroului de Relații Internaționale și Programe (altele decât PHARE), în sarcina căreia s-au reținut două infracțiuni de trafic de influență în formă continuată,

NICOLAE DANIEL, fiul primei menționate, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de complicitate la trafic de influență, în formă continuată.

Din ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori a rezultat faptul că există date și indicii temeinice potrivit cărora, în perioada 2012-2013, inculpatul Nicolae Daniel, cu acordul, susținerea și implicarea mamei sale, inculpata Nicolae Angela Eugenia – procuror șef al Biroului de Relații Internaționale și Programe din cadrul PÎCCJ, a pretins, în numeroase rânduri, și a primit diferite sume de bani de la doi dintre învinuiții cercetați în prezenta cauză, lăsându-i să creadă că, prin calitatea de procuror șef birou la PÎCCJ, Nicolae Angela Eugenia va putea influența obținerea unor soluții favorabile în dosarele penale în care erau cercetați pentru infracțiuni de evaziune fiscală.

În concret, în perioada 2012-2013, magistratul Nicolae Angela Eugenia a pretins și primit, în mod repetat, la diferite intervale de timp, direct și prin intermediul fiului său, învinuitul Nicolae Daniel, sume de bani între 2.000 lei și 5.000 lei de la învinuiți.

Un mod de operare similar, a fost folosit de inculpata Nicolae Eugenia Angela și în raporturile cu o altă persoană, administrator și asociat în mai multe societăți cu profil agricol. Astfel, la data de 28 mai 2013, persoana respectivă a apelat la Nicolae Eugenia Angela care i-a promis că va interveni pe lângă un prim procuror al unui Parchet de pe lângă Judecătorie, pentru a-i facilita unui prieten obținerea unei soluții favorabile în dosarul penal în care era cercetat pentru săvârșirea infracțiuni de conducere sub influența băuturilor alcoolice și vătămare corporală din culpă. Ancheta penală a fost finalizată, dar nu în sensul promisiunii făcute de Nicolae Eugenia Angela, ci în sensul trimiterii în judecată a persoanei cercetate.

Celor doi inculpați Nicolae Eugenia Angela și Nicolae Daniel li s-au adus la cunoștință acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

La data de 28 octombrie 2013, procurorii anticorupție au dispus reținerea acestora pe o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentați la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri procesuale preventive, activitate care nu poate în nici o situație să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Procurorii DNA au formulat propunere de arestare preventiva pentru un număr de 29 inculpați: MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN, MASRI MOHAMED MAHMOUD, BURLACU ANTONIO LAURENȚIU, LUNGU RĂZVAN ADRIAN, CORBU VASILE, RĂDULESCU GEORGIAN, NEAGU GEORGETA, SORA CAMELIA, GHERBEZAN PETRA, DĂNILĂ FLORIN, ABDUL MOUSIM AL ZAID, MARDARE ANDREI VIOREL, ȘTEFAN SORIN CRISTIAN, ILIE TRAIAN, ZAYED HUSEIN, ALI A. ALI, EL KHOURY ELIAS, ATEF EL SAID ABD EL AZIZ EL KELEINI, GHAZIRI RAMI, OMAR HAMID, MOUHAMED KOULI, CHRAIF ALI, ȚIGĂNILĂ MIHAIL RĂZVAN, EL KHOURY CHRBEL, SĂRĂCUȚA ADRIAN, EL MADHOUN SUHEIL RASHID SELIM AHMED, DAHER ORLANDO EMIL, NICOLAE ANGELA EUGENIA, NICOLAE DANIEL, iar față de un număr de 6 persoane, respectiv față de inculpații: LEPĂDATU CRISTIANA ELENA, ZAMFIR IOANA SORINA, CURĂVALEA EMILIA, RAMI BITAR, NIȚĂ OANA, GROZA VASILE BUJOR au dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

Din referatul cu propunere de luare a măsurii arestării preventive au reieșit următoarele:În perioada 2010-până în prezent inculpații au derulat activități infracționale de constituire, respectiv aderare și sprijinire a rețelei infracționale ce vizează producția și desfacerea produselor din carne.

În documentul menționat se arată că printr-un amplu mecanism evazionist, în cadrul căruia au fost utilizate societăți comerciale de tip fantomă (adică societăți comerciale care nu funcționează la sediul declarat, au asociați și administratori cetățeni străini, care nu pot fi găsiți la reședințele declarate) inculpații au derulat operațiuni comerciale cu eludarea normelor fiscale.

Astfel, în intervalul 2010-2013, membrii rețelei infracționale au derulat operațiuni comerciale triunghiulare scriptice (în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piața internă, cu eludarea legislației privind obligațiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit) iar reușita fraudei fiscale a fost posibilă datorită măsurilor de precauție folosite și sprijinului funcționarilor fiscali ai statului român, ai organelor de urmărire penală, astfel că, din probele administrate până în acest moment al cercetărilor, au reieșit următoarele modalități infracționale de lucru relevante:

– inculpatul MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN, asociat unic și administrator al S.C. SAM PLUS INTERNATIONAL S.R.L București, a fost principalul organizator al grupului infracțional la care au aderat persoane interpuse, respectiv o parte dintre inculpații din prezenta cauză, implicați în înființarea firmelor fantomă, coordonarea operațiunilor și reprezentarea firmelor, inclusiv cu ocazia controalelor fiscale.

Probele administrate în cursul urmăririi penale au relevat că inculpatul MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN a fost asistat în activitatea infracțională a societăților fantomă utilizate în circuitul evazionist, în principal de către inculpatul MASRI MOHAMED MAHMOUD (vărul său) asociat în cadrul S.C. MONDO LAND INTERNATIONAL S.R.L Giurgiu, care a coordonat direct activitatea grupului, în momentele în care MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN nu se afla pe teritoriul României, a menținut legătura și i-a îndrumat pe inculpații care erau subordonați direct acestuia în cadrul rețelei infracționale (respectiv inculpații: ABDUL MOUNIM AL ZAID, ZAMFIR SORINA IOANA, LUNGU RĂZVAN ADRIAN, GROZA VASILE BUJOR (poreclit ELTON) ALI A ALI.)

De asemenea, inculpatul MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN a beneficiat de sprijinul infracțional al inculpatului ȘTEFAN SORIN CRISTIAN (asociat în cadrul S.C. SCORPION COMPANY 2000 S.R.L.) care i-a asigurat puncte de lucru și spații de depozitare pentru mărfurile achiziționate prin intermediul societăților fantomă. De asemenea, probele administrate în cursul urmăririi penale au relevat că inculpatul ȘTEFAN SORIN CRISTIAN a intermediat legăturile dintre inculpatul MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN și funcționari din cadrul ANAF care au efectuat controale fiscale formale asupra societăților fantomă și în favoarea intereselor evazioniste.

Probele administrate până în acest moment al urmăririi penale au relevat că, începând cu anul 2010, MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN a pus la dispoziția relațiilor sale de afaceri, circuite formate din zeci de firme fantomă create în vederea diminuării drastice a impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, obținerii de rambursări de TVA, rezultate din livrări fictive de bunuri către state membre UE.

În acest circuit evazionist au fost implicate zeci de firme „fantomă” la care asociați și administratori au fost cetățeni români și străini (inculpații EL KHOURY ELIAS, ATEF EL SAID ABD EL AZIZ EL KELEINI, ALI A. ALI, GHAZIRI RAMI, RAMI BITAR, GROZA VASILE BUJOR (poreclit ELTON) și DAHER ORLANDO EMIL).

Probele administrate până în acest moment al urmăririi penale au relevat că rolurile infracționale ale inculpaților erau:

– inculpatul ABDUL MOUNIM AL ZAID a racolat cetățeni străini (bulgari, sirieni, irakieni, tunisieni) pe numele cărora au fost înființate societăți comerciale utilizate în circuitul infracțional. De asemenea, acest inculpat, personal dar și prin intermediul inculpatului ZAYED HUSSEIN (fratele său) a retras în numerar sume de bani obținute din circuitul evazionist al firmelor fantomă.

– inculpata NIȚĂ OANA a întreprins demersurile necesare pentru înființarea unor societăți comerciale în Cipru;

– inculpații: BURLACU ANTONIO LAURENȚIU, ELIAS EL KHOURY, RAMI GHAZIRI,CORBU VASILE, RĂDULESCU GEORGIAN au avut calitatea de asociați la unele din firmele fantomă, au coordonat operațiunile comerciale derulate de societățile fantomă, s-au ocupat de racolarea cetățenilor români dispuși să își asume calitatea de asociat și administrator al firmelor de acest gen în schimbul unor sume de bani, au reprezentat societățile comerciale implicate în circuitul evazionist cu ocazia controalelor fiscale asumându-și, în relația cu funcționarii fiscali, identitatea persoanelor ce figurau ca asociați și administratori la societățile fantomă; au întreprins demersuri pentru ridicarea măsurilor asigurătorii instituite de organele fiscale de control, transferul activelor către alte societăți comerciale și continuarea activităților infracționale evazioniste, folosind alte societăți comerciale, au menținut legătura cu reprezentanții autorităților fiscale și de poliție, acționând chiar, în baza acestor relații, în vederea mușamalizării controalelor la societățile comerciale implicate în circuitul evazionist;

– inculpații ELIAS EL KHOURY, EL KHOURY CHARBEL, MARDARE ANDREI – VIOREL, EL MAHDOUN SUHEIL RASHID AHMED, MOHAMED KOULI, ZAYED HUSSEIN ATEF EL SAID ABD EL AZIZ EL KELEINI, ALI A. ALI, BITAR RAMI, SĂRĂCUȚU ADRIAN, CHRAIF ALI, ȚIGĂNILĂ MIHAIL RĂZVAN – au avut rolul de asociați la mai multe din firmele fantomă implicate în circuitul evazionist intracomunitar ce funcționau pe teritoriul României și în alte țări europene și au fost împuterniciți pe o parte din conturile societăților fantomă, fiind implicați în cadrul societăților comerciale care preluau activitatea și activele societăților comerciale, asupra cărora se aplicau măsuri asiguratorii după efectuarea controalelor de către organele fiscale și constatarea faptelor, în așa fel încât respectivele măsuri să rămână fără obiect;

– inculpații NEAGU GEORGETA, GHERBEZAN PETRA, SORA CAMELIA, ZAMFIR IOANA SORINA, CURĂVALEA EMILIA, LEPĂDATU CRISTIANA ELENA, NEAGU GEORGETA, NIȚĂ OANA au avut atribuții de întocmire a documentației contabile pentru operațiunile comerciale realizate de către firmele fantomă și pentru operațiunile beneficiarilor reali ai circuitului evazionist;

– inculpatul LUNGU RĂZVAN ADRIAN (angajat al societății SAM PLUS INTERNATIONAL SRL și fost angajat al MSM STRATEGIC SRL), a coordonat operațiunile de transport, a menținut legătura cu șoferii, cu reprezentanții firmelor beneficiare și cu inculpatul Ștefan Sorin Cristian și a furnizat documente fictive pentru transporturile firmelor fantomă;

– inculpații ILIE TRAIAN (inspector în cadrul ANAF), DĂNILĂ FLORIN (șef serviciu Rambursări TVA în cadrul DGFP Ialomița), ȘTEFAN SORIN CRISTIAN (cel care intermedia legătura cu funcționari fiscali din cadrul ANAF a unora dintre reprezentanții firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, în special a lui MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN) au favorizat direct sau prin influențarea subordonaților care desfășurau verificări fiscale, rezultatul controlului fiscal efectuat la societățile fantomă pentru a ascunde implicarea lor în circuitul evazionist, prin efectuarea unor inspecții fiscale formale și prin aplicarea de sancțiuni contravenționale formale (modice); îndrumau firmele evazioniste controlate cum să-și modifice declarațiile fiscale depuse la Administrația Finanțelor Publice (AFP) Slobozia, prin depunerea unor declarații rectificative, cu scopul obținerii restituirilor de TVA, deducerii de TVA în mod ilegal și ridicării măsurilor asiguratorii.

De asemenea, probele administrate în cursul urmăririi penale au relevat că inculpata NICOLAE ANGELA EUGENIA, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), șef al Biroului de Relații Internaționale și Programe (altele decât PHARE), și inculpatul NICOLAE DANIEL, fiul primei menționate, în perioada 2012-2013, cu acordul, susținerea și implicarea mamei sale, inculpata Nicolae Angela Eugenia au pretins, în numeroase rânduri, și au primit diferite sume de bani de la inculpatul RAMI GHAZIRI și de la un alt învinuit (față de care nu s-a pus în mișcare acțiunea penală până în prezent) cercetați în prezenta cauză, lăsându-i să creadă că, prin calitatea de procuror șef birou la PÎCCJ, Nicolae Angela Eugenia va putea influența obținerea unor soluții favorabile în dosarele penale în care erau cercetați pentru infracțiuni de evaziune fiscală.

Rezumând, probatoriul administrat relevă caracterul rezonabil al presupunerii că inculpații au comis faptele reținute în sarcină. Din datele cauzei rezultă că activitatea infracțională a acestora a fost stopată numai de intervenția autorităților judiciare și prin luarea măsurii reținerii acestora. Astfel, autoritățile judiciare au administrat un probatoriu amplu, pe o durată de timp impusă de: multitudinea actelor infracționale, numărul de persoane implicate, răspândirea teritorială, volumul de muncă substanțial a zeci de specialiști din diferite domenii și din structuri specializate, minuțios coordonate.

Învinuiților li s-au adus la cunoștință acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte 15 persoane care sunt cercetate în stare de libertate.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

*În completarea comunicatelor din 28 și 29 octombrie 2013, privind cercetările efectuate în cauza complexă ce vizează activitatea infracțională a peste 100 societăți comerciale românești și străine, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele:

La solicitarea procurorilor DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis propunerea de arestare preventivă pentru o perioadă de 29 de zile față de 16 inculpați: MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN, MASRI MAHMOUD MOHAMED, BURLACU ANTONIO LAURENȚIU, LUNGU RĂZVAN ADRIAN, ABDUL MOUNIM AL ZAID, CORBU VASILE, RĂDULESCU GEORGIAN, DĂNILĂ FLORIN, ȘTEFAN SORIN CRISTIAN, EL MADHOUN SUHEIL RASHID SELIM AHMED, RAMI GHAZIRI, EL KHOURY ELIAS, EL KHOURY CHARBEL și SĂRĂCUȚU ADRIAN, NICOLAE ANGELA EUGENIA și NICOLAE DANIEL.

Instanța supremă a dispus măsura obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile față de 12 inculpați: SORA CAMELIA, NEAGU GEORGETA, GHERBEZAN PETRA, ALI A. ALI, ATEF EL SAID ABD EL AZIZ EL KELEINI, DAHER ORLANDO EMIL, MOUHAMED KOULI, OMAR HAMID, CHRAIF ALI, MARDARE ANDREI VIOREL, ZAYED HUSSEIN și ȚIGĂNILĂ MIHAIL RĂZVAN.

Facem precizarea că, pentru recuperarea prejudiciului constatat ca urmare a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, în cauză, procurorii DNA au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor deținute în conturile bancare de 40 societăți comerciale implicate în circuitul evazionist și asupra a 50 de imobile aparținând persoanelor fizice cercetate în cauză. De asemenea, la perchezițiile domiciliare efectuate în cele 160 locații au fost ridicate bunuri bani și bijuterii ce vor fi indisponibilizate în vederea recuperării prejudiciului, valoarea totală a bunurilor fiind în curs de evaluare.

De asemenea, patru dintre inculpați, respectiv MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN, ABDUL MOUNIM AL ZAID, RAMI GHAZIRI, ZAYED HUSSEIN sunt cercetați penal și de către procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești pentru fapte de același gen săvârșite în perioada mai 2010 – august 2012 (inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani în modalitatea transferului de bunuri cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri și al deducerii ilegale a TVA).

În acest context, în calitate de administrator și director general al SC AVICOLA CREVEDIA SA Crevedia, jud. Dâmbovița respectiv administrator al SC AVICOLA TĂRTĂȘEȘTI SA Tărtășești, jud. Dâmbovița, GHAZIRI RAMI a evidențiat în actele contabile ale celor două societăți operațiuni fictive privind livrări intracomunitare de mărfuri către societăți comerciale de tip fantomă din Bulgaria, Ungaria și Cipru, în realitate mărfurile fiind comercializate pe teritoriul României, prin folosirea unui circuit economic având ca beneficiari finali ai mărfii societățile comerciale reprezentate de învinuit (furnizori inițiali ai produselor), membre ale holdingului AGROLI (SC AVICOLA CREVEDIA SA, SC SYNERGY INVEST SRL, SC AVICOLA TĂRTĂȘEȘTI și SC AGROLI GRUP SRL).

În acest fel, s-a cauzat un prejudiciu la bugetul statului în sumă de 89.988.299 lei (din care 75.828.694 lei în cazul SC AVICOLA CREVEDIA SA Crevedia și 14.159.605 lei în cazul SC AVICOLA TĂRTĂȘEȘTI SA) reprezentând TVA dedus ilegal. De asemenea, inculpatul GHAZIRI RAMI a solicitat și obținut, fără drept, de la bugetul general consolidat, suma totală de 80.378.868 lei (din care 72.063.601 lei în cazul SC AVICOLA CREVEDIA SA și 8.315.267 lei în cazul SC AVICOLA TĂRTĂȘEȘTI SA) cu titlu de rambursare și/sau compensare de TVA, urmare a livrărilor intracomunitare fictive declarate de cele două societăți

În aceeași perioadă de timp, GHAZIRI RAMI a transferat (plasat) fondurile provenite din săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în conturile din Liban deschise pe numele unor cetățeni de origine libaneză, membri ai familiei sau societăți comerciale pe care le controlează în țara respectivă, după care sumele de bani au fost redirecționate către conturi din România, fiind destinate acordării unor împrumuturi/investiții firmelor românești deținute de acesta. Ulterior, o parte din aceste fonduri s-au reîntors în Liban având o aparență de legalitate conferită de interpunerea unor operațiuni justificate din punct de vedere economic și comercial cum ar fi „rambursări împrumuturi”, plăți aferente unor operațiuni de comerț exterior, etc.

Toți cei patru inculpați (MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN, ABDUL MOUNIM AL ZAID, RAMI GHAZIRI, ZAYED HUSSEIN) urmează a fi prezentați cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile la Tribunalul Prahova.

Precizăm că MOUBARAK MAHMOUD SLEIMAN, RAMI GHAZIRI, AL ZAID ABDUL MOUNIM au fost arestați preventiv pe o perioadă de 29 de zile, în cursul zilei de 30 octombrie 2013, într-o altă cauză penală instrumentată de procurorii DNA (dosar complex evaziune fiscală și corupție). Față de ZAYED HUSSEIN, judecătorii au dispus măsura obligării de a nu părăsi țara pentru o perioadă de 30 de zile.

În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra activelor SC AVICOLA CREVEDIA SA Crevedia, jud. Dâmbovița și SC AVICOLA TĂRTĂȘEȘTI SA, asupra conturilor bancare și părților sociale deținute de inculpatul Ghaziri Rami la SC AGROLI GROUP SRL Crevedia, valoarea bunurilor sechestrate acoperind în totalitate prejudiciul cauzat.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în nici un fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.