Procurorul Xenofonte Purcărea din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași a declarat pentru mediacalarasi.ro că este regretabil că în presă există jurnaliști și publicații care prin abuzarea dreptului la exprimare, prejudiciază demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanelor și care nu respectă obligația de a da publicului, în mod obiectiv, numai informații veridice, verificate, exacte.
Totodată, acesta a afirmat că atitudinile iresponsabile, acuzațiile calomniatoare, mincinoase, folosirea limbajului trivial, suburban, publicarea de articole „comandate” au un efect negativ nu numai în ceea ce-i privește pe magistrați, prin atingerea reputației personale a acestora și afectarea autorității puterii judecătorești, dar riscă să pună într-o lumină nefavorabilă și pe colegii jurnaliști care își exercită meseria cu bună-credință și profesionalism și să decredibilizeze presa în ansamblul ei, făcând astfel un mare deserviciu populației.
„În ceea ce privește Antena3 cât și publicația Jurnalul de Călărași, aștept cu interes reacția pe care o vor adopta în urma verificărilor efectuate de Consiliul Superior al Magistraturii și care, potrivit legii, deontologiei jurnalistice și normelor bunului-simț, nu poate fi alta decât cea de dezmințire și retractare a articolelor și acuzațiilor calomniatoare făcute la adresa mea și, implicit, a instituției din care fac parte” a mai spus Xenofonte Purcărea.
În ședința din data de 10 iunie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară privind cererea de apărare a reputației profesionale formulată de Xenofonte Purcărea, procuror șef al Secției urmărire penală și supraveghere din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași.
Cererea de apărare a reputației profesionale a fost formulată de către procurorul Xenofonte Purcărea, ca urmare a afirmațiilor făcute în cadrul emisiunii „Sinteza zilei” difuzată pe postul de TV „Antena 3”, la data de 17.01.2013 și ziarului local „Jurnalul de Călărași” nr. 1865, din 24.01.2013, potrivit cărora ar fi instrumentat mai multe dosare penale și trimis în judecată în mod abuziv persoane nevinovate, care au fost condamnate ulterior, pe nedrept, de instanțele judecătorești.
În urma verificărilor efectuate de către Inspecția Judiciară, au rezultat următoarele:
1. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași, procurorul Purcărea Xenofonte a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatei PD, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.
Prin sentința penală pronunțată de Tribunalul Călărași s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsă de 18 ani închisoare și 4 ani interzicerea unor drepturi.
Împotriva hotărârii instanței de fond inculpata PD a declarat apel, solicitând achitarea sa, întrucât nu se face vinovată de comiterea faptei iar, în subsidiar, reducerea pedepsei.
Prin decizia penală pronunțată de CAB – Secția I penală s-a admis apelul inculpatei și, în cadrul rejudecării, a fost redusă pedeapsa de la 18 ani închisoare la 15 ani închisoare, fiind menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate și starea de arest. Împotriva acestei decizii inculpata a declarat recurs. Recursul a fost admis, prin decizia penală a ICCJ, numai sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei. În rejudecare, instanța a reținut în favoarea inculpatei circumstanțe atenuante și a redus pedeapsa principală de la 15 ani închisoare la 9 ani închisoare.
2. Prin rechizitoriul Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, procurorul Purcărea Xenofonte a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Barbu Petre, pentru săvârșirea infracțiunii tentativă de omor iar prin sentința penală a Tribunalului Călărași – Secția penală inculpatul a fost condamnat la pedeapsă de 4 ani de închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de probațiune de pe lângă PT Călărași a executării pedepsei, pe un termen de 7 ani, fiind dedusă durata măsurii reținerii. Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, inculpatul BARBU Petre și partea civilă MN au declarat apel împotriva acestei sentințe.
Prin decizia penală a Curții de Apel București a fost admis doar apelul PT Călărași, hotărârea instanței de fond fiind desființată în parte și a fost impusă inculpatului, pe durata termenului de încercare de 7 ani, obligația de a nu conduce nici un vehicul. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței fiind respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpat și partea civilă.
Recursul declarat de inculpatul Barbu Petre a fost admis prin decizia penală a ICCJ, sentința penală a Tribunalului Călărași fiind desființată în parte. A fost schimbată încadrarea juridică dată faptei și inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 5 luni închisoare cu aplic. art. 81 și 82 Cp pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 5 luni.
Pe parcursul efectuării urmăririi penale, Barbu Petre a formulat mai multe plângeri împotriva procurorului Purcărea Xenofonte, acestea fiind respinse ca nefondate. În cazul uneia dintre plângeri, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus prin Prin ordonanța PCA București s-a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât în cauză nu s-au stabilit date sau indicii cu privire la existența infracțiunilor.
Inspectorii judiciari au constatat că prezentarea cazului numitei PD în emisiunea „Sinteza zilei” de pe postul TV „Antena 3” și susținerile autorului articolului publicat în ziarul local „Jurnalul de Călărași” nu corespund realității și pun sub semnul întrebării, nefondat, competența profesională a domnului procuror Xenofonte Purcărea.
În emisiunea „Sinteza zilei”, prezentarea cazului numitei PD a acreditat ideea că cercetarea și trimiterea în judecată a acesteia de către procurorul de caz, respectiv Xenofonte Purcărea, au fost făcute în mod abuziv.
De asemenea, moderatorul emisiunii prin întrebările adresate și modul în care a condus discuția a încercat să acrediteze ideea că numita PD a fost trimisă în judecată de către procuror fără nici un fel de probe și a executat o pedeapsă privativă de libertate pe nedrept.
Deoarece nu au fost prezentate și probele care au determinat că procurorul și judecătorii cauzei să constate, fără echivoc, vinovăția inculpatei și să dispună condamnarea acesteia, inspectorii judiciari au apreciat abordarea jurnalistică tendențioasă, lipsită de obiectivitate și de natură a aduce grave prejudicii profesionale procurorului.
Referitor la susținerile din articolul publicat în ziarul „Jurnalul de Călărași”, inspectorii judiciari au reținut că autorul articolului a prezentat, trunchiat, o parte a interviului din emisiunea „Sinteza zilei”, formulând acuzații grave, nereale și de natură a aduce atingere reputației profesionale a procurorului.
În ceea ce privește cazul BP, inspectorii judiciari au apreciat că neadevărate și tendențioase afirmațiile din metrialele de presă menționate, în condițiile în care, pe de o parte inculpatul nu a fost arestat, ci doar reținut de procuror pe o durată de 24 de ore, iar verificările efectuate au evidențiat că Barbu Petre a fost condamnat atât la instanța de fond, apel și recurs pentru fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.
Deoarece două instanțe de judecată au apreciat că încadrarea juridică dată faptei de procuror este cea corectă iar probele administrate în cauză au confirmat situația de fapt reținută în rechizitoriu, susținerile autorului sunt vădit tendențioase și încearcă să acrediteze falsa idee că procurorul a acționat în mod subiectiv.
Potrivit art. 30 alin. 1 și 6 din Constituția României, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile, însă libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară sau dreptul la propria imagine.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în art. 10 consacră libertatea de exprimare, în sensul că orice persoană are dreptul la libera exprimare, însă acest drept poate fi supus unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni.
În domeniul dreptului la exprimare, jurisprudența CEDO, a statuat că se impune ca presa să respecte unele principii de echitate, astfel încât să nu se aducă atingere reputației și drepturilor celorlalți, iar în ceea ce-i privește pe magistrați, se impune ca aceștia să nu facă obiectul unor acuzații nejustificate, deoarece poate fi afectată autoritatea puterii judecătorești.
Adunarea Parlamentară a CE adoptat Rezoluția nr. 1003 cu privire la etică ziaristului unde se precizează că „informațiile sau opiniile nu trebuie exploatate în scopul creșterii numărului de cititori sau auditori, ori a resurselor publicitare și nici pentru a compromite ori denigra demnitatea umană”.
Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Român de Presă, impune ziaristului obligația de a da publicității numai informații de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat, neavând dreptul de a prezenta opiniile sale drept fapte. Știrea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă și să nu conțină păreri personale.
Reputația profesională este o consecință a integrității morale și profesionale de care trebuie să dea dovadă fiecare procuror. Aceasta conferă magistratului credibilitate și siguranță în exercitarea profesiei.
Noțiunea de „reputație” semnifică părerea publică, favorabilă sau defavorabilă, despre o persoană, felul în care cineva este cunoscut sau apreciat. Părerea publică defavorabilă, este, în principiu, de natură să aducă atingere reputației unei persoane. Aceasta este justificată, dacă se bazează pe fapte reale și trebuie sancționată, dacă se bazează pe fapte mincinoase și tendențioase, făcute în scopul de a-i discredita acesteia onoarea sau reputația.
Inspectorii judiciari au apreciat că prin modalitatea tendențioasă de prezentare a unor fapte nereale, informațiile din materialele de presă sunt prejudiciabile fiind de natură să afecteze imaginea și reputația profesională a procurorului și de a altera încrederea cetățenilor în reputația și autoritatea sa profesională.
Luând în considerare aspectele menționate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că afirmațiile din cuprinsul materialelor de presă, prin natura și impactul lor asupra opiniei publice, au adus atingere reputației profesionale a domnului Xenofonte Purcărea, procuror șef al Secției urmărire penală și supraveghere din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași.
Plenul Consiliului a decis că cererea domnului procuror Xenofonte Purcărea, de apărare a reputației profesionale este întemeiată și a procedat la admiterea acesteia.
Comentariile sunt inchise.