Incredibil: Ziariștii, acuzați de Poliția Română că distrug probe și sperie martori și victime

Media 7:28 pm - 16 noiembrie, 2012 Comentariile sunt închise

Purtătorii de cuvânt ai Inspectoratelor de Poliție din 38 de județe susțin că ziariștii ajung înaintea polițiștilor la tot felul de evenimente și distrug probe ori sperie martori și victime, motiv pentru care le cer șefilor Ministerului de Interne să „cenzureze” sistemul informatic al Inspectoratelor pentru Situații de Urgență (ISU) din toată țara care permite anunțarea prin sms-uri a jurnaliștilor acreditați despre misiunile la care intervin echipajele de pompieri.

„În foarte multe situații, urmare a acestei proceduri, reprezentanții mass-media ajung la fața locului înaintea echipei de cercetare și pătrund în câmpul infracțional, deteriorând urme și probe”, este una dintre primele concluzii ale chestionarului la care au răspuns recent purtătorii de cuvânt ai polițiilor județene.

Purtătorii de cuvânt ai IPJ Alba, Arad, Bacău, Bistrița, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giugiu, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea, sunt de părere că activitatea le este afectată de sms-urile ISU.

„Afectează imaginea Poliției Române prin faptul că, imediat după anunțarea jurnaliștilor de către ISU, aceștia deja solicită informații suplimentare Poliției, care nu le deține până la ajungerea și cercetarea la fața locului. Acest lucru conduce la ideea lipsei de intervenție rapidă a poliției, a neprofesionalismului și mai grav se reproșează polițiștilor lipsa de transparență prin faptul că ei nu anunță despre producerea acestor evenimente așa cum o fac cei de la ISU (…) În cazul accidentelor rutiere, reprezentanții poliției sunt surprinși de mediatizarea unor astfel de evenimente, până ca solicitarea să ajungă la polițiști, astfel că purtătorii de cuvânt sunt sunați de reprezentanți mass-media și le sunt solicitate intervenții tv, pentru a da primele date cu privire la incident, și puși în situția în care par nepregătiți sau neinformați, sau li se cer să confirme datele prezentate de reprezentanții ISU.

Au fost situații în care ziariștii ajunși la fața locului au interviat persoane care au calitate procesuală în dosarul penal (victime, martori, făptuitori), iar informații importante pentru desfășurarea anchetei au fost făcute publice, încălcându-se, de asemenea, în repetate rânduri prevederile Legii 677 privind protecția datelor cu caracter personal”, sunt argumentele purtătorilor de cuvânt ai polițiilor județene.

Reprezentanții Poliției Române vor să-i convingă pe șefii de la Minister să taie sms-urile trimise de ISU pentru presă, și pe motiv că „adresează întrebări oricărui polițist care se află în cercetare, distrăgându-le atenția în mod constant (…) Au fost speriați martorii, chiar și victimele, care au tendința să părăsească fața locului pentru a nu fi nevoiți să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. De cele mai multe ori persoanele implicate își doresc anonimatul, în nici un caz nu doresc să apară în jurnalele de știri”.

Pentru a fi și mai convingători, la solicitarea Centrului de Informare și Relații Publice a IGPR, o parte din purtătorii de cuvânt au dat și exemple pentru a-și susține afirmațiile.

Argeș: Situația din 2 ianuarie a.c., atunci când un polițist a împușcat un cetățean și apoi s-a sinucis tot prin împușcare. Jurnaliștii au ajuns la fața locului înaintea echipei operative și au transmis multiple informații eronate care apăreau ca Breaking News pe banda televiziunilor. De asemenea, blocau accesul în zonă și încercau să pătrundă în câmpul infracțional pentru a face stand-up-uri.

Bacău: Un reprezentant al mass-media locale ajuns la locul săvârșirii unei infracțiuni de omor a pătruns în imobilul respectiv, contaminând câmpul infracțional.

Dâmbovița: Ultimul caz întâmplat: accident mortal de circulație pe o arteră foarte aglomerată din Craiova, pieton accidentat pe trecerea de pietoni. Ziariștii ajunși la fața locului iau imagini cu victima și insistă pe lângă rudele acesteia să le dea sincroane, situația degenerează, ziariștii sunt agresați de rudele victimei (aflate într-o stare de surescitare maximă), din cauza aglomerației mari de autovehicule și persoane, polițiștii nu le pot oferi protecție ziariștilor.

Giurgiu: Din cauza informării rapide a reprezentanților mass-media prin acest sistem, au fost situații în care aceștia au ajuns primii la fața locului, au pătruns în câmpul infracțional, iar la sosirea echipei operative au dat dovadă de o insistență agresivă încât împiedicau pur și simplu derularea activităților de cercetare la fața locului.

Iași: Un autoturism a luat foc, iar reprezentanții ISU au declarat fără să aibă toate datele anchetei că a existat o „mână criminală”, fapt contrazis ulterior de anchetă.

Timiș: În cazul unor conflicte violente, jurnaliștii au riscat să devină victime, polițiștii trebuind să intervină pentru scoaterea acestora din câmpul infracțional și pentru apărarea lor, aplanarea conflictului realizându-se cu greutate.

Olt: În timp ce echipa operativă se afla la domiciliul unei persoane găsită spânzurată, pentru a efectua cercetarea la fața locului, unii jurnaliști insistau (chiar loveau cu picioarele) la ușa apartamentului, pentru a le deschide și a-i lăsa să filmeze.

La un incendiu izbucnit la primăria unei comune, polițiștii încercau să găsească și să salveze documente, pe care le scoteau în curtea clădirii, însă nu puteau să își desfășoare activitățile specifice, în vederea întocmirii planșei fotografice, deoarece jurnaliștii treceau peste banda de delimitare.

Neamț: Sunt situații în care evenimente deosebite nu trebuie aduse la cunoștința opiniei publice imediat. Un eveniment negativ se gestionează mult mai corect și eficient, chiar și din punct de vedere mediatic, dacă polițiștii nu sunt sub presiunea jurnaliștilor.

Autor: Sergiu Rusu

Sursa: EVZ.ro

Comentariul redacției: Dacă jurnalistul ajunge la fața locului înaintea polițiștilor, considerăm că nu jurnalistul este vinovat că pătrunde în câmpul infracțional deoarece acesta nu este delimitat cu o bandă de avertizare. Dimpotrivă, purtătorii de cuvânt ai inspectoratelor enumerate mai sus nu fac altceva decât să recunoască incapacitatea organelor de cercetare de a se deplasa în timp util la locul faptei.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că sms-urile primite de jurnaliști se situează la un interval suficient de mare comparativ cu momentul recepționării lor de către organele abilitate. Așadar, au suficient timp să ajungă la fața locului.

Totodată, respectivii purtători de cuvânt ar fi trebui să recunoască și meritul presei, în condițiile în care de multe ori au fost anunțați de jurnaliști de anumite evenimente de care nu aflaseră.

Și încă ceva… dacă jurnaliștii nu ar fi prezenți la fața locului cu siguranță că multe dintre evenimente ar fi "ascunse pe vecie" de polițiștii "deranjați".

Pe viitor, oare jurnaliștii ar mai trebui să participe la evenimentele specifice de promovare a activității inspectoratelor? Ne întrebăm așa ca nu cumva să le fie "afectată imaginea"…