Comunicat – Propunere arestare preventivă – evaziune fiscală – SUPC – PÎCCJ

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În continuarea cercetărilor efectuate în cele două dosare instrumentate de procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vizând activitatea infracţională de exploatare a sute de săli de jocuri de noroc (din 29 judeţe şi din municipiul Bucureşti), s-a dispus punerea în mişcarea acţiunii penale şi reţinerea inculpaţilor MÁRTON ANTAL ATTILA, BIRÓ SÁNDOR MÁTYÁS, MÁTHÉ ZSOLT, ROZSALYI ALPAR-OTTO, SZABADOS LÓRÁND, KURCSI CSABA-DORIN, BÉRCZI ZSOLT şi BOER SZILÁRD-ATTILA, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală.

Inculpaţii urmează a fi prezentaţi judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă pe o durată de 30 de zile.

Totodată, faţă de alte şase persoane s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar.

Din probatoriul administrat până în prezent într-una dintre cauze a rezultat următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul Márton Antal Attila, în calitate de coordonator direct sau prin interpuși a activității mai multor societăți comerciale din domeniul jocurilor de noroc la care deținea calitatea de asociat, a derulat activități concretizate în fraudarea obligațiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor de joc pe care le exploatează, demersuri urmate de activități de reintroducere a fondurilor astfel obținute în circuitul legal.

Împreună cu un asociat, acesta a creat o rețea de săli de jocuri de noroc la nivel național, cele mai reprezentative locații fiind în municipiile Târgu Mureș, București, Galați, Iași, Mediaș, Ploiești şi Târgu Jiu.

Modul de operare pus în practică de Márton Antal Attila consta, într-o primă etapă, în efectuarea de către inculpaţii Biró Sándor Mátyás şi Máthé Zsolt, administratori a două societăţi şi persoane de încredere, de intervenții directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate și impozitate ca venituri și colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării. În această operaţiune erau ajutaţi de managerii de săli, care predau sumele lui Márton Antal Attila, la domiciliul  acestuia din Târgu Mureș. Etapa finală presupunea distribuirea lunară a fondurilor către ceilalţi parteneri.

Principalele modalități concrete utilizate pentru falsificarea mecanismelor/ sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de persoanele susmenționate constau în:

1. Scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câștig – prin instalarea unor dispozitive artizanale numite,, frâne”, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câștiguri mari (jackpot mare).
2. Modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor de tip EEPROM, amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc.
3. Modificarea contorului mecanic de ieșire, metodă ce nu necesita intervenția fizică în aparat. Prin intermediul unei chei electronice, special concepută pentru a facilita modificarea indexului de ieșire al contorului mecanic al aparatului (master-key) erau generate situații de câștiguri fictive cu multiplul sumei de 1.000 de lei. Pentru a nu rămâne înregistrată intervenția asupra aparatelor se efectua ulterior operațiunea de ,,RAM CLEAR” și se reseta placa de bază, această operațiune ducând toate valorile înregistrate, contabilitatea aparatului de joc, la valoarea zero. Indicii mecanici ai contoarelor ce fac obiectul verificărilor specifice derulate de instituțiile abilitate în vederea stabilirii cuantumului debitelor către bugetul general consolidat al statului, cât și sigiliile rămâneau intacte, aparatul menținându-și atât rata de acordare a câștigurilor, cât și celelalte valori presetate.

Din cercetările efectuate în cel de-al doilea dosar a reieşit că inculpatul Rozsalyi Alpar Otto, împreună cu un asociat, a derulat prin trei firme din Târgu Mureş şi una din Satu Mare activități concretizate în fraudarea obligațiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc. La nivel naţional, reţeaua era formată din peste 200 de locații, situate în județele Bacău, Bihor, Brașov, Călărași, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiș şi Vâlcea, totalizând peste 500 de aparate electronice de jocuri de noroc.

Mecanismul infracţional consta în închirierea a diverse spații comerciale, situate atât în mediul urban, cît și rural (de regulă în incinta unor localuri de alimentație publică), în cadrul cărora erau puse în exploatare un anumit număr de aparate de joc, încheind cu proprietarii localurilor respective un contract prin care aceștia se obligau să pună la dispoziție spațiile în schimbul unei chirii lunare de aproximativ 1.200 lei/ aparat). Între cele două părți se încheia și o înțelegere neoficială prin care stabileau cotele părți din încasările rezultate pe parcursul unei luni (de regulă 60% din câștiguri pentru societățile respective, iar 40 % era cota aferentă proprietarului firmei care a pus la dispoziție spațiul necesar).

În operaționalizarea activităților ilicite, inculpatul Rozsalyi Alpar Otto şi asociatul său au fost sprijiniți de mai multe persoane angajate cu contract de muncă în cadrul societăților deținute, printre care şi inculpaţii Kurcsi Csaba-Dorin, Bérczi Zsolt şi Boer Szilárd-Attila.

Modul de operare pus în practică de inculpatul Rozsalyi Alpar Otto şi asociatul său, iar începând cu luna decembrie 2014 și de către inculpatul Szabados Lorand, asociat/administrator al uneia dintre societăţile din Târgu Mureș, care a preluat o mare parte din activitatea derulată de inculpatul Rozsalyi Alpar Otto, a constat în efectuarea de intervenții directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc, în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate și impozitate ca venituri și colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării.

În fapt, indexurile aparatelor erau comunicate fie inculpatului Szabados Lorand, fie inculpatului Rozsalyi Arpad Otto de către şefii de săli, cei doi ţinând astfel evidenţa tuturor câştigurilor realizate de aparatele de jocuri de noroc şi decizând cu privire la sumele care să fie scoase ilegal din aparate şi nesupuse fiscalizării.

De menţionat este şi ,, frânarea” aparatelor de jocuri de noroc de către inculpaţii din prezenta cauză, în sensul că aceştia limitau câştigul pe care îl poate obţine un jucător, iar în situaţia în care totuşi se câştiga la un aparat un premiu mai consistent acel premiu nu se achita.

Pentru ţinerea corectă a evidenţei banilor sustraşi ilegal din aparatele de jocuri de noroc, inculpatul Szabados Lorand i-a dotat pe toţi angajaţii care procedau la alterarea aparatelor de jocuri de noroc cu aparate fotografice pentru a-i aduce dovada indexului real al aparatelor de jocuri de noroc înainte de a umbla la acestea şi a le da înapoi sau anula punctele acumulate. Angajaţii erau obligaţi să facă fotografii şi după intervenţia la acestea pentru întocmirea unor evidenţe contabile corespunzătoare noilor indexuri, astfel încât să nu fie declarate toate veniturile realizate.

În aceste condiții, inculpaţii și-au însușit sume importante de bani rezultate din activitatea societății privind exploatarea jocurilor de noroc, sume ce au fost obținute din efectuarea unor operațiuni ilegale prin care au reușit să se sustragă de la plata impozitelor datorate bugetului de stat.

Reamintim că, în cursul zilei de ieri, pe baza autorizaţiilor emise de către instanţă, sub coordonarea procurorilor, politişti din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, Direcţia de Investigații Criminale, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și din cadrul a 29 de inspectorate judeţene de poliție au efectuat în cele două cauze 313 percheziţii domiciliare.

Cercetările continuă în cauză în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi a stabilirii răspunderii penale.

Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea şi trimiterea în judecată reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activităţi care nu pot, în nici o situaţie, să înfrângă principiul constituţional al prezumţiei de nevinovăţie.