Societatea „Academia Bârlădeană” a apărut în luna mai 1915 când trei tineri visători din Bârlad, George Tutoveanu, Tudor Pamfilie şi Toma Chiricuţă, au hotărât să se întâlnească periodic pentru început la Casa Naţională „Stroe Beloescu” pentru „…a ne comunica ideile şi să ne amestecăm expansiunea sufletească…”. Întâlnirile membrilor „Academiei Bârlădene” mai aveau loc la domiciliul poetului George Tutoveanu, la cel al profesorului Eugeniu Bulbuc sau la câte un conac din localităţile învecinate Bârladului. Din cercetările întreprinse de Mircea Coloşenco ar rezulta că denumirea de „academie” ar fi venit de la Tudor Pamfilie singurul dintre ei care a colaborat cu Academia Română şi care l-a inspirat să transfere aspiraţiile înaltului for şi la Bârlad. În perioada 1915-1943, alături de cei trei îi mai întâlnim pe Al. Vlahuţă, V. Voiculescu, V. Ion Popa, viitorii medici Iuliu şi Virgil Nitulescu, avocatul Stelian Dumbravă, Mircea Pavelescu, George Pallady, doctorul I. Weinfeld, Nicolae Bogescu, George Nedelea, Ion Valerian, G.M. Vladescu, G.G. Ursu, Virgil Duiculescu, Eugeniu Bulbuc şi mulţi alţii. La multe din şedinţele „academiei” veneau oaspeţi iluştri ca Delavrancea, Nicolae Iorga, George Enescu, Octavian Goga, Elvira Popescu, pictorul Iser şi alţii. Societatea literară scotea ziare proprii şi edita „volume literare”.
O parte dintre membrii „Academiei Bârlădene” au avut tangenţă în diferite moduri şi cu judeţul Călăraşi.
George Tutoveanu (nume real George G. Ionescu) între anii 1899-1900 a fost institutor la şcoala primară de băieţi din Olteniţa, locuind în str. Traian nr. 61.
Poeziile scrise în această perioadă au fost publicate în „Literatură şi artă română” a lui Nicolae Pătraşcu ce apărea în Bucureşti.
Dunărea şi împrejurimile Olteniţei l-au inspirat deseori publicând şi mai târziu versuri deosebite ca valoare dintre care enumerăm şi poezia „Turtucaia”.
Medicul Vasile Voiculescu îşi desfăşura activitatea la spitalul din Budeşti şi participa la serile literare care aveau loc la un conac din Negoeşti. Pe timpul campaniei din Bulgaria îl găsim ca medic militar la un spital de campanie din aceeaşi localitate. Datorită războiului este trimis la Bârlad preluând conducerea „spitalului de război” înfiinţat în clădirile şcolii „Sf. Gheorghe”. Aici a rămas până la finele anului 1918 participând activ la şedinţele societăţii literare.
Călărăşeanul Virgil N. Duiculescu între anii 1922-1927 a fost profesor la liceul „Gh. Roşca Codreanu” din Bârlad. Iată ce spune unul dintre membrii societăţii despre el: „El venea cu o bună carte de vizită şi în cei cinci ani cât a stat la Bârlad a participat intens ca membru şi ca secretar al acesteia, la toate acţiunile şi manifestările literare, devenind colaborator şi prieten apropiat al poetului George Tutoveanu".
La ziarul „Pământul” din Călăraşi condus de avocatul Eugen Cealîc, a colaborat intens G.M. Vlădescu şi Victor Ion Popa ultimul amintind despre oraşul Călăraşi şi în romanul „Sfârlează cu Fofează”.
Nicolae Bogescu, poet, prozator şi publicist, unul din foştii scriitori ai societăţii literare, angajat al Casei Naţionale a Monopolurilor Statului Român a ajuns la Călăraşi în 11 aprilie 1944 în urma ordinului de „evacuare urgentă”a personalului C.A.M. din Basarabia, Bucovina şi Moldova, locuind în str. Rahova nr. 274.
Fiind suferind de mai mulţi ani la Călăraşi a fost tratat de Dr. Gr. Zlate care menţiona în fişa medicală: „ciroză atrofică şi insuficienţă hepatică”. A decedat în iunie fiind îngropat la Cimitirul „Trei Ierarhi” din Bârlad.
Dacă ne vom apleca mai mult asupra cunoaşterii trecutului, în mod sigur vom afla mai multe date despre cei care au fost şi ne-au lăsat frumoase moşteniri spirituale.
„Academia Bârlădeană” a rezistat peste ani datorită unor sufletişti care nu s-au dezis de la continuarea unui ideal frumos. Aşa cum spunea şi C.D. Zeletin: „A fost un vis al unor tineri sincronizaţi, un zbor de zări înalte ale purităţii”.
[gview file=”https://mediacalarasi.ro/wp-content/uploads/2015/05/DOC110515.pdf”]
Constantin Mitulescu
Comentariile sunt inchise.