Spiridon Cegăneanu s-a născut în satul Măgureni comuna Săruleşti, judeţul Călăraşi la 18 octombrie 1880. Aici își petrece copilăria unde urmează şi cursurile elementare. Își continuă studiile gimnaziale şi liceale la Bucureşti iar din 1899 şi până în 1904 urmează Şcoala Naţională de Arhitectură. Fost student al lui Ion Mincu, Spiridon Cegăneanu devine, un adept al stilului neoromânesc care îl va susţine şi apăra în întreaga sa activitate.
După absolvire, tânărul arhitect, în afara unor proiecte primite spre executare – Casa fraţilor Petraşcu situată în Piaţa Romană, la intersecţia cu strada Căderea Bastiliei ce cuprinde trei locuinţe unifamiliale şi un atelier de pictură, biserica din Răcari, judeţul Dâmboviţa – desfăşoară o prestigioasă activitate publicistică în domeniul specialităţii sale. Încă din 1905 publică în „Literatură şi artă română” mai multe articole din care spicuim una din ideile sale: „în felul cum este înţeleasă arhitectura – există o mare rătăcire, în care cad şi mulţi profesionişti anume aceea de a socoti arhitectura drept o meserie care oferă ca oricare alta un mijloc de existenţă materială şi deci, ca atare, trebuieşte tratată fără nicio legătură intimă cu restul manifestărilor sufleteşti ale unui neam… arhitectura are un rost important în concertul cultural al unui popor şi numai acolo unde nu există, niciun ideal conducător, discuţiunile se scoboară la nivelul josnic al revendicărilor materiale”. Continuă să publice cronici de arhitectură şi în revista „Luceafărul” iar în 1919, înfiinţează „Revista de arhitectură şi construcţii” pe care o conduce mulţi ani. În 1926 în revista Societății Arhitecților Români (”Arhitectura”) publica un articol în care își propune să lămurească în lumina cercetărilor de până atunci liniile mari de dezvoltare ale orașului București.
Spiridon Cegănceanu a expus în lucrările sale despre „Situația actuală a orașului București, criticând amplasarea Gării de Nord și a gărilor Obor și Filaret, cele două axe de comunicație est-vest și sud-nord din cauza lucrărilor nou începute etc.
În cei peste 50 de ani de activitate a publicat circa 460 de articole şi studii despre arhitectură, a întocmit 42 de proiecte şi a fost considerat unul din fondatorii criticii de arhitectură din România. Conceptele sale lansate cu peste 60 de ani în urmă sunt şi în zilele noastre amintite ele fiind considerate „unele din primele verticalităţi ale arhitecturii româneşti”. Un astfel de comentariu este cel al lui Augustin loan apărut în „Observator cultural” septembrie 2005 unde semnatarul articolului reia poziţia avută de Spiridon Cegăneanu în ,,Revista societăţii arhitecţilor români” din 1943 unde critică cu argumente solide ideea reconstruirii în Parcul Carol a „Tropaeum Traiani” susţinând varianta construcţiei unui mausoleu al eroilor români căzuţi în război. Spiridon Cegăneanu, în judeţul Călăraşi a proiectat şi realizat unele clădiri ce au aparţinut fostei ferme de la Dâlga, comuna Dor Mărunt. Spiridon Cegăneanu trece în nefiinţă la Bucureşti la 22 feb. 1973. (sursa foto: Wikimedia Commons)
Constantin Mitulescu
Comentariile sunt inchise.